Înapoi la articole

Despre anxietate

Victor Bohuș
May 31, 2021 Anxietate
Despre anxietateSursă imagine: images.unsplash.com

Anxietatea:

  • este un raspuns normal si adaptativ al organismului;
  • apare atunci cand mintea noastra percepe un pericol;
  • ne motiveaza sa ne ferim de stimulii amenintatori;
  • devine contraproductiva cand este prea intensa, se cronicizeaza, este inadecvata contextului si interfereaza cu rezolvarea de probleme;
  • se manifesta la nivel cognitiv (e.g., griji acaparante, catastrofari), comportamental (e.g., evitare, comportamente de siguranta) si fiziologic (e.g., transpiratie, nod in gat);
  • o putem combate la nivel cognitiv (e.g., analizarea si temperarea gandurilor catastrofice), comportamental (e.g., reducerea evitarilor prin practicarea expunerilor deliberate, treptate, prelungite si repetate) si fiziologic (e.g., respiratia ritmica si apa rece).

Ca in cazul oricarei dificultati emotionale, anxietatea se cristalizeaza la confluenta a trei tipuri de factori cauzali: predispozanti, precipitanti si de perpetuare.

Factorii predispozanti constau in elemente distale, anterioare debutului anxietatii. Ele sunt acumulate din ereditate (e.g., anumite gene ne cresc sensibilitatea la pericole) si mediu (e.g., experientele timpurii de lipsa de control si impredictibilitate ne pot lasa cu o toleranta scazuta la incertitudine).

Factorii declansatori sunt acele evenimente catre care putem trasa debutul anxietatii. Poate fi o concediere, o despartire, o criza financiara, o veste medicala, un conflict in familie – orice eveniment care pune presiune pe noi, respectiv in urma caruia escaladeaza anxietatea. Uneori declansatorul este usor de identificat; alteori, debutul este treptat si insidios.

Factorii de perpetuare sunt acele procese cognitive si comportamentale care mentin activa anxietatea chiar si dupa incetarea factorilor declansatori. La nivel cognitiv, pot apare:

  • ruminarea (i.e., procesul de gandire negativa si repetitiva prin care rulam incontinuu in minte acelasi continut, il intoarcem pe toate fetele si supraanalizam, dar nu rezolvam apoi efectiv problema);
  • atitudinile pozitive fata de ingrijorare (e.g., „Daca imi tot fac griji, voi fi mai bine pregatit pentru orice se va putea ivi”, „Sa ma ingrijorez inseamna sa fiu prudent”);
  • atitudinile negative fata de ingrijorare (e.g., „O sa innebunesc de la toate grijile astea!, „O sa atrag ghinionul daca ma tot gandesc la ce-i mai rau”) si
  • supresia sau evitarea cognitiva (i.e., incercarea de a bloca sau innabusi gandurile neplacute sau obositoare).

Toate acestea, direct sau indirect, ne intaresc anxietatea: fie pentru ca devenim convinsi ca este intotdeauna productiva, fie pentru ca ne speriem de propria anxietate si nu-i dam drumul.

La nivel comportamental, anxietatea este intretinuta de:

  • comportamentele de evitare: prevenirea intentionata a contactului cu un stimul anxiogen (e.g., daca am cainofobie, ma feresc de aleile unde as putea intra in contact cu oamenii care isi plimba cainii si atunci imi deviez traseul obisnuit; evit orice stire despre coronavirus ca sa nu risc sa intru in panica);
  • comportamentele de siguranta: masuri exagerate sau superstitioase de precautie (e.g., nu evit mijloacele de transport in comun, dar iau neaparat pe cineva cu mine acolo in caz ca se intampla ceva; merg la petreceri numai daca am consumat alcool inainte ca sa fiu mai degajat);
  • comportamente de verificare: cautarea excesiva de informatii, confirmari si reasigurari (e.g., citesc zilnic despre aceeasi boala pe internet, desi medicul mi-a comunicat ca nu am acel diagnostic; ma palpez de zeci de ori pe zi pe gat ca sa ma asigur ca nu au aparut ceva noduli).

Toate aceste comportamente ne reduc anxietatea pe termen scurt, dar o intaresc pe termen lung, prin faptul ca invatam sa contam pe (si sa fim dependenti de) tot soiul de comportamente aproape superstitioase, in loc sa ne fortificam increderea in noi in fata vicisitudinilor. Ne si intaresc convingerea ca realmente viata este un loc foarte periculos de e nevoie mai de fiecare data sa ne luam atatea masuri de precautie. In plus, ne priveaza de oportunitatea unor experiente noi si corective, in urma carora sa redescoperim ca putem totusi lua in piept viata si suntem capabili sa suportam situatiile stresante, inconfortabile sau stanjenitoare, prin fortele proprii.

Toate acestea au sens si fac parte dintr-un sistem inteligent al mintii noastre. Cu totii avem tot felul de griji pertinente, cum ar fi cele legate de stabilitatea financiara, educatia copiilor si pandemia de COVID-19, motiv pentru care este functional sa ne ingrijoram si sa ne adaptam. Problema apare insa atunci cand reactionam ca si stramosii nostri in savana la vederea leilor, dar nu suntem nici in savana si nici lei nu sunt prin preajma.

Te poți conecta cu Victor pe platforma de alegere psiholog online sau la cabinet.


Alte articole ce te-ar putea interesa:

Victor Bohuș
May 31, 2021 CBT

„Mediul modelează comportamentele oamenilor.” – B. F. Skinner Un design comportamental de succes implică următoarea secvență: ABC comportamental (analiza funcțională); Gestionarea proactivă a amors…

Ioana Șuștac
July 30, 2021 Anxietate

Sumar Ce este? Anxietatea de sănătate se referă în esență la preocuparea de a avea sau a dobândi o boală gravă. Conform Manualului de Diagnostic DSM-V, nu este obligatoriu ca simptomele somatice să …

Precum în cartea lui Albert Camus, "Ciuma", putem realiza faptul că o molimă, o ciumă, o gripă, lasă în fiecare dintre noi anumite urme, urme care se pot cicatriza, rămânând pentru totdeauna sau pot d…