Anxietatea de sănătate – Ce este și ce putem face

Sumar

• Ce este?
• Cum se manifestă?
• Exerciții practice
• Eficiența terapiei cognitiv-comportamentale pentru tratarea anxietății de sănătate
• Resurse

Ce este?

Anxietatea de sănătate se referă în esență la preocuparea de a avea sau a dobândi o boală gravă. Conform Manualului de Diagnostic DSM-V, nu este obligatoriu ca simptomele somatice să fie prezente. Persoana este ușor de alarmat în legătură cu starea sănătății sale și se angajează în comportamente excesive precum controale medicale repetate nejustificate.

Este normal și adaptativ să ne dorim să avem o sănătate optimă. Dacă îngrijorările ne împiedică să ne îndeplinim scopurile de zi cu zi (e.g. productivitatea la locul de muncă, petrecerea unui timp frumos cu cei dragi), fără ca preocuparea să aibă la bază motive obiective, atunci poate fi vorba de o îngrijorare nesănătoasă.

Cum se manifestă?

Sunt resimțite emoții de anxietate, panică, și tristețe.

Corpul este obosit și tensionat.

La nivel de gânduri apare concentrarea atenției asupra unor părți ale corpului, îngrijorări privind competența doctorului, imaginarea celui mai rău scenariu cu privire la o posibilă boală, credința conform căreia Trebuie să monitorizezi cât mai multe semnale corporale pentru a nu rata vreun posibil simptom.

Câteva gânduri des întâlnite sunt: Acestea sunt semne de cancer. Durerea asta de cap nu e doar stres. Au apărut simptome noi de când am vorbit ultima dată cu doctorul.

La nivel de comportamente apar: vizitele dese la medic, verificarea corpului, evitarea sau căutarea informațiilor cu privire la boli grave. Uneori apar acțiuni ca și când persoanele ar fi deja bolnave: se odihnesc foarte mult, păstrează o distanță mică de locuință, nu se implică în activități sportive pentru a nu se suprasolicita.

Îngrijorările legate de sănătate devin problematice atunci când:

• sunt excesive;
• sunt arbitrare în raport cu probabilitatea de a avea în prezent o problemă medicală gravă;
• sunt persistente în ciuda rezultatelor medicale și a reasigurărilor din partea personalului specializat;
• sunt însoțite de comportamente dezadaptative: verificarea excesivă, căutarea persistentă a reasigurării (de la doctori și cei apropiați) sau evitarea (analizelor și a informațiilor medicale);
• provoacă un distres ce împiedică realizarea activităților în viață personală sau profesională.

Exerciții practice

1. Scrie o listă cu Avantaje și Dezavantaje pentru continuarea procesului de îngrijorare în legătură cu sănătatea. După ce ai terminat, gândește-te la raportul costuri-beneficii și imaginează-ți cum ar arăta o săptămână fară aceste îngrijorări.
2. Abordează îngrijorările prin filtrul a trei întrebări:

Este logic acest gând?

Ce dovezi pro și contra am pentru acest gând?

Mă ajuta acest gând să trăiesc viața pe care mi-o doresc?

Eficiența terapiei cognitiv-comportamentale pentru tratarea anxietății de sănătate

Într-o meta-analiză din 2017, s-a arătat că terapia cognitiv-comportamentală este o intervenție eficientă pentru anxietatea de sănătate.

Un studiu recent a demonstrat că terapia CBT față-în-față este la fel de eficientă precum intervenția online în ceea ce privește anxietatea de sănătate.

Un fenomen asociat anxietății de sănătate este cyberchondria. Acesta se referă la anxietatea legată de sănătate, ce este creată sau exacerbată de utilizarea internetului pentru a găsi informații medicale și auto-diagnosticare.

Mai mult decât atât, anxietatea de sănătate însoțită de cyberchondria a fost asociată cu o anxietate crescută față de virusul COVID-19. Autorii studiului subliniază că informarea corectă și un management sănătos al emoțiilor au un efect benefic în astfel de cazuri.

Ca oameni suntem mult mai mult decât dificultățile pe care le întâmpinăm de-a lungul vieții. Poate avem anxietate, dar nu suntem anxietatea noastră. Vă puteți imagina anxietatea de sănătate ca având anumite cerințe absolutiste de la noi:

Trebuie să fii 100% sigur.

Trebuie să iei gândurile cu scenariile cele mai rele în serios pentru a te proteja de ele.

Trebuie să îți scanezi corpul cât mai des pentru a detecta semnele bolii.

Dacă ceva “se simte periculos”, trebuie să îl consideri cu adevărat periculos.

O parte din aceste gânduri creează distres și întrețin cercul vicios al anxietății. În terapie explorăm aceste credințe și le analizăm împreună. Transformăm gândurile disfuncționale în unele adaptative, pe care apoi le aplicăm în viața de zi cu zi, reducând astfel intensitatea emoțiilor disfuncționale.

Resurse

Axelsson, E., Andersson, E., Ljótsson, B., Björkander, D., Hedman-Lagerlöf, M., & Hedman-Lagerlöf, E. (2020). Effect of Internet vs Face-to-Face Cognitive Behavior Therapy for Health Anxiety. JAMA Psychiatry, 77(9), 915. https://doi.org/10.1001/jamapsychiatry.2020.0940

Cooper, K., Gregory, J. D., Walker, I., Lambe, S., & Salkovskis, P. M. (2017). Cognitive Behaviour Therapy for Health Anxiety: A Systematic Review and Meta-Analysis. Behavioural and Cognitive Psychotherapy, 45(2), 110–123. https://doi.org/10.1017/s1352465816000527

Cyberchondria. (2017, November 28). GoodTherapy.Org Therapy Blog https://www.goodtherapy.org/blog/psychpedia/cyberchondria

Health Anxiety Self-Help Resources - Information Sheets & Workbooks. (n.d.). CCI. Retrieved July 28, 2021, from https://www.cci.health.wa.gov.au/Resources/Looking-After-Yourself/Health-Anxiety

Jungmann, S. M., & Witthöft, M. (2020). Health anxiety, cyberchondria, and coping in the current COVID-19 pandemic: Which factors are related to coronavirus anxiety?. Journal of anxiety disorders, 73, 102239.

NHS website. (2021, February 24). Health anxiety. Nhs.Uk. https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/health-anxiety/

Poți începe să lucrezi cu Ioana pe platforma I'm Fine de alegere psiholog online.