Terapia cognitiv-comportamentală este o formă de terapie psihologică care se concentrează pe legătura dintre gândurile, emoțiile și comportamentele unei persoane. Scopul principal al acestei terapii este de a identifica și de a modifica tiparele de gândire și comportamentele disfuncționale care contribuie la problemele emoționale și psihologice.
Cum se desfășoară ședințele de terapie cognitiv-comportamentală?
Evaluare inițială: În prima ședință, terapeutul va face o evaluare detaliată pentru a înțelege problema cu care te confrunți. Veți discuta despre simptomele tale, despre gândurile și comportamentele tale, precum și despre obiectivele pe care dorești să le atingi prin terapie.
Identificarea gândurilor și comportamentelor disfunctionale: Terapeutul te va ajuta să identifici gândurile negative sau distorsionate care contribuie la problemele tale emoționale. Vei fi încurajat să explorezi cum aceste gânduri influențează sentimentele și comportamentele tale.
Dezvoltarea de strategii: După ce sunt identificate tiparele de gândire problematică, terapeutul te va ajuta să dezvolți strategii și tehnici pentru a le schimba. Acestea pot include tehnici de restructurare cognitivă (schimbarea modului în care gândești) și tehnici comportamentale (modificarea comportamentelor disfuncționale).
Exerciții și teme pentru acasă: Terapia cognitiv-comportamentală este o terapie activă și practică, așa că vei primi adesea exerciții de făcut între ședințe. Acestea pot include notarea gândurilor tale într-un caiet pentru a reflecta asupra lor și a le analiza ulterior, exerciții de relaxare și mindfulness, exerciții de expunere graduala la situații dificile sau alte activități menite să te ajute să aplici în viața de zi cu zi ceea ce ai învățat în terapie.
Monitorizarea progresului: De-a lungul tratamentului, terapeutul va monitoriza progresul tău și va ajusta planul de tratament dacă este necesar. Obiectivul este de a te ajuta să devii din ce în ce mai autonom în gestionarea problemelor tale.
Responsabilitățile pacienților în terapia cognitiv-comportamentală:
Participarea activă: Este important să fii implicat activ în procesul de terapie, să participi la ședințe și să fii deschis la a discuta despre problemele tale.
Exerciții pentru acasă: Un aspect esențial al terapiei cognitiv-comportamentale este efectuarea exercițiilor și temelor pentru acasă. Acestea sunt menite să te ajute să aplici ceea ce înveți în ședințe în viața de zi cu zi.
Auto-reflecție: Trebuie să fii dispus să reflectezi asupra gândurilor și comportamentelor tale și să lucrezi activ pentru a le schimba.
Durata tratamentului:
Durata terapiei poate fi influențată de o varietate de factori, fiecare contribuind la cât de rapid sau de lent progresează procesul terapeutic. Iată câțiva dintre cei mai importanți factori:
1. Complexitatea problemelor abordate
Tipul și severitatea problemelor (problemele mai complexe sau severe, cum ar fi tulburările de personalitate sau traumele majore, pot necesita mai mult timp pentru a fi tratate eficient decât problemele care sunt mai ușor de gestionat, cum ar fi stresul sau anxietatea moderată)
Numărul problemelor abordate (dacă o persoană se confruntă cu multiple probleme, de exemplu, anxietate combinată cu depresie și dificultăți de relaționare etc, terapia poate dura mai mult timp pentru a aborda toate aceste aspecte)
2. Nivelul de motivație și implicare al pacientului
Implicarea activă în terapie (pacienții care sunt motivați și implicați activ în terapie, respectând recomandările și realizând exercițiile pentru acasă, tind să aibă progres mai rapid)
Deschiderea la schimbare (dorința și disponibilitatea pacientului de a explora și a schimba tiparele de gândire și comportamentele negative joacă un rol crucial în durata terapiei)
3. Ritmul individual
Ritmul natural de progres (fiecare persoană progresează într-un ritm diferit; unii pacienți pot asimila și aplica rapid tehnicile învățate, în timp ce alții pot avea nevoie de mai mult timp pentru a internaliza schimbările)
Reacția la terapie (unele persoane răspund mai repede la anumite intervenții terapeutice, în timp ce altele pot avea nevoie de ajustări în abordarea terapeutică pentru a găsi ceea ce funcționează cel mai bine pentru ele)
4. Factori externi și de mediu
Sprijinul social (pacienții care beneficiază de un sprijin social puternic, de la familie, prieteni etc pot face progrese mai rapide decât cei care nu au acest sprijin)
Stresori din viața de zi cu zi (evenimentele de viață stresante sau schimbările majore cum ar fi pierderea unui loc de muncă, divorțul etc pot influența durata terapiei, uneori necesitând mai mult timp pentru a gestiona aceste provocări suplimentare)
5. Experiența și abordarea terapeutului
Abordarea terapeutică (diferiți terapeuți folosesc metode și tehnici diferite; unii terapeuți pot folosi abordări mai structurate, care se potrivesc mai bine pentru tratamente pe termen scurt, în timp ce alții pot adopta o abordare mai deschisă și exploratorie, care poate necesita mai mult timp)
Relația terapeutică (calitatea relației dintre terapeut și pacient poate influența durata terapiei; o relație de încredere și o alianță terapeutică puternică pot facilita un progres mai rapid)
6. Obiectivele terapeutice stabilite (obiectivele specifice pe care pacientul dorește să le atingă pot influența durata terapiei: obiectivele pe termen scurt pot fi atinse mai rapid, în timp ce obiectivele mai ambițioase sau pe termen lung pot necesita un angajament mai îndelungat)
7. Probleme emergente (uneori, pe parcursul terapiei, pot apărea probleme noi sau pot fi descoperite aspecte mai profunde ale unei probleme existente; acestea pot necesita o extindere a duratei terapiei pentru a fi abordate eficient)
Acești factori, fie singuri, fie împreună, pot influența cât de mult durează să ajungi la rezultatele dorite în terapie. E important să menții o comunicare deschisă cu terapeutul tău, astfel încât să puteți ajusta planul de tratament pe măsură ce faci progrese și apar nevoi noi. Cu o implicare activă și respectând recomandările terapeutului, mulți oameni reușesc să vadă îmbunătățiri semnificative în starea lor psihologică.
Pentru mai multe informații despre terapia cognitiv-comportamentala recomand cateva surse:
ACT (Terapia prin Acceptare și Angajament) este o formă de terapie psihologică care ajută oamenii să își accepte gândurile și emoțiile în loc să se lupte cu ele sau să încerce să le controleze. ACT co…
Ce inseamnă “locus of control”?
Locusul controlului este un concept care se referă la credința sau percepția individului cu privire la măsura în care el / ea controlează evenimentele sau rezultatele …
Schema therapy este o formă de terapie psihologică dezvoltată de Jeffrey Young în anii 1990. Este o combinație între terapia cognitiv-comportamentală, teoria relaţiilor obiectuale psihanalitice, teori…